Citind volumul de versuri ,,Nictofob” ai sentimentul descoperirii unei alte lumi, lumea lui Em, când simplă, ca un joc de copii, când sofisticată, amprentată de filosofia nietzscheniană preluată din cărţile citite încă de la o vârstă fragedă,17 ani. De atunci nu s-a oprit, a continuat să descopere, să se identifice cu anumite ideologii iar asta se simte în versurile sale. În lumea lui Em totul e posibil, chiar şi influenţa naumiană, abordată cu timiditate în câteva dintre creaţiile sale – ,,în lumea lui Em/ pepenii nu au sâmburi/ zeama dezleagă mereu aceleași șireturi/ iar coaja e mereu sătulă.// iubirea se apleacă murdară la gură./ nu obosește./ știe că legumele au vise strânse în paie/ își caută răcoarea dincolo de pereți însă/ pe dedesubt nici urmă de Em”. Asta spune el, eu cred că volumul ,,Nictofob” este o urmă puternică lăsată de Em. Felicitări şi succes în noile proiecte!
Claudia Minela
